Durerea: de ce o simţim diferit şi cum putem să o diminuăm?

Când ne lovim, avem tendinţa involuntară să punem mâna peste locul dureros. Tot atunci intensitatea durerii pare că scade. În acest articol vom prezenta cauza apariţiei acestui reflex şi ce metode de diminuare a durerii fără utilizarea medicamentelor folosim în recuperare.

Neuronii senzitivi transmit informaţii despre mediul extern (durere, senzaţie de rece, cald, presiune, etc.) spre măduva spinării. Durerea este transmisă prin câteva tipuri de fibre nervoase, dintre care le vom numi pe cele mai lente – fibre C, şi cele mai rapide – A-delta. La capătul opus, senzaţia de presiune (sau alte senzaţii precum rece, cald, etc) este transmisă de fibre chiar mai rapide decât A-delta.

Este necesar să menţionăm un articol publicat în 1965 de Roland Melzack și Patrick Wall, cu titlul: “Pain Mechanisms: A New Theory”  în revista Science, în care autorii descriu un efect care a pus bazele terapiilor non-medicamentoase din prezent; descoperire pentru care, în acelaşi an, au luat premiul Nobel.

Aşadar, ce se întâmplă atunci când ne lovim şi frecăm imediat locul durerii?

În acel moment activăm „efectul de poartă”. Mai exact, mesajul  fibrelor care transmit senzaţia de presiune ajunge mai repede la măduvă decât cel al durerii. Pentru ce-a de-a doua senzaţie „poarta” este deja închisă: primul venit, primul servit. Este ca şi cum aţi suna undeva, dar linia este ocupată.

Acest fenomen explică de ce unele proceduri (aplicaţii de rece, cald, electroterapie, masaj) au un efect important în diminuarea durerii. „Poarta” din măduvă poate să împiedice trecerea durerii spre creier, să diminueze senzaţia sau să o lase să treacă.

Procesele descrise sunt complexe, iar modul în care ele se desfăşoară depinde de numeroşi factori: context personal, social, intensitatea durerii, integritatea funcţională a SNC, funcţionalitatea sistemului endocrin, etc. De exemplu, intensitatea cu care simţim durerea poate să varieze în funcţie de cantitatea de endorfine (hormonul fericirii) prezentă în sânge la momentul respectiv (şi numeroşi alţi hormoni şi mediatori pe care nu îi vom nominaliza aici). Iată de ce unii sportivi resimt durerea provocată de traumatismele obţinute în timpul competiţilor de-abia după finalizarea acestora, când acţiunea endorfinei  începe să scadă.

Toate metodele pe care le folosim în recuperare funcţionează inclusiv pe baza acestui mecanism, fie că vorbim despre metode non-invazive (kinetoterapie, masaj, electroterapie, termoterapie, etc.) sau invazive (dry-needling, acupunctură). De multe ori, aceste abordări terapeutice înlocuiesc  terapia medicamentoasă sau, cel puţin, permit utilizarea unei doze mai mici de medicamente, diminuând astfel efectele adverse pe care orice terapie antialgică medicamentoasă le are.

Despre cum acţionează mai exact metodele de recuperare veţi găsi în următoarele articole, iar dacă doriţi să vă convingeţi de eficienţa lor, nu ezitaţi să faceţi o programare la centrul nostru chiar astăzi !

Botoșani: Telefon: 0758.959.677/0331.404.367
www.worktape.ro/programari

 #Worktapemedical – Recuperare medicală bine făcută !

Autor: Fizioterapeut Polina Stan

Sursa 1: Behave, Robert M. Sapolsky
Sursa 2: https://ati.md/wp-content/uploads/2012/02/Nociceptia-si-durerea_doc.pdf
Sursa 3: https://www.viata-medicala.ro/dosar/terapia-non-farmacologica-a-durerii-14203
Sursa 4: “Pain Mechanisms: A New Theory”, Ronald Melzack, Patrick Wall, Revista Science, vol. 150, pag. 171-179, 1965
Sursa 5: https://science.howstuffworks.com/life/inside-the-mind/human-brain/pain4.htm_