Tripla flexie

Ce este tripla flexie și de ce este atât de folosită în meseria noastră de kinetoterapeut?
Tripla flexie este practic un ansamblu de mișcari, executate simultan, care s-au transformat în reflexe.

Reflexele de automatism medular sunt reprezentate de reflexul de triplă flexie, reflexul de masă, reflexul de alungire şi reflexul de extensie încrucişată.
Reflexul de triplă flexie sau reflexul de scurtare: se excită faţa dorsală a piciorului sau se face flexia puternică a degetelor de la picior şi se obţine o triplă flexie a membrului.
Se poate identifica în cazul leziunilor medulare bilaterale accentuate.

Reflexul de masă este reflexul de triplă flexie la care se adaugă micţiunea, defecaţia şi transpiraţia.
Se poate identifica la pacienţi cu leziuni grave medulare în faza de automatism medular.

Reflexul de alungire sau de extensie – la aplicarea unui excitant la nivelul regiunii proximale a membrului se obţine o extensie a membrului inferior.

Reflexul de extensie încrucişată reprezintă apariţa extensiei la nivelul membrului de parte opusă faţă de partea la nivelul căreia se aplică excitaţia.

⦁ Articulaţia coxo-femurală este o enartroză cu trei grade de libertate şi are o deosebită importanţă în statică şi locomoţie. Este construită în aşa fel, încât să ofere, în acelaşi timp, maximum de stabilitate şi de mobilitate.
⦁ Această articulaţie (articulația genunchiului) este o trohleartroză fiind alcătuită din trohleea extremităţii inferioare a femurului şi faţa posterioară articulară a rotulei. Aparatul capsulo-ligamentar se confundă cu cel al feţei anterioare a articulaţiei femuro-tibiale.
⦁ Articulaţia tibio-peronieră inferioară este tot o artrodie:
a) Suprafeţele articulare sunt plane şi acoperite de un strat subţire de cartilaj hialin.
b) Capsula fibroasă este întărită de trei ligamente, anterior, posterior şi unul intraarticular, interosos, care se continuă proximal cu membrana interosoasă tibio-peronieră.
c) Această articulaţie nu prezintă nici cartilaj, nici sinovială. Este o articulaţie strict ligamentară.

Clasificare:
Tripla flexie poate fi executată din:
⦁ Decubit dorsal;
⦁ Decubit lateral;
⦁ Ortostatism.

Tripla flexie din decubit dorsal

Tripla flexie din decubit lateral

Tripla flexie din ortostatism

⦁ Rămâne un exercițiu de bază în recuperarea afecțiunilor de la nivelul membrului inferior și un exercițiu nelipsit din programul recuperator.
⦁ Exercițiu aparent simplu, dacă îl folosim in scop profilactic, dar foarte dificil dacă există o deficiență la nivel de membru inferior.
⦁ Acest exercițiu se folosește atât în faza inițială a programului de tratament cât și în ultima fază de tratament, când amplitudinea de mișcare este crescută până la aproximativ 100% , în reintergrarea pacientului în activitațile zilnice.

Kinetoterapia reprezintă ramura terapeutică ce foloseşte ca mijloc specific mişcarea, în scopul recuperării somato-funcţionale, motrice şi psihomotrice sau al reeducării funcţiilor compensatorii, în cazul deficienţelor parţial reversibile sau ireversibile. Ea este indispensabilă recuperării medicale, readaptării psihice, reeducării profesionale şi readaptării sociale.

Principalele funcţii ale kinetoterapiei sunt:
• ameliorarea capacităţii generale de mişcare şi a marilor funcţii;
• ameliorarea funcţiei segmentului sau segmentelor afectate;
• prevenirea instalării deprinderilor compensatorii defectuoase;
• ameliorarea/ îmbunătăţirea stării psihice;

La baza kinetoterapiei, stau următoarele principii generale, subordonate principiului hipocratic „Primum non nocere!”:
• stabilirea precoce a diagnosticului;
• precocitatea instituirii tratamentului;
• principiul progresivităţii;
• principiul individualizării tratamentului;
• principiul continuării tratamentului până la recuperarea integrală;
• principiul activităţii independente;
• principiul creării motivaţiei;

Bibliografie:

-Teodorescu, S., Bota, A., “Educatie fizica si sport adaptat – pentru persoanecu deficiente motorii”, Editura Printech, Bucuresti 2007

-Weeks, D., Chua, R. „Perceptual – Motor Behavior in Dowm Syndrome”, Ed. Human Kinetics, 2000

-Bota, A., Stănescu,M., Teodorescu, S. „ Educaţie fizică şi sport adaptat”, Ed. Semne, Bucureşti, 2003

-Cordun, M. „Kinetologie medicală”, Ed. Axa, Bucureşti, 1999

-Delisa, J. „Rehabilitation medicine – principles and practice”, Lippincott – Raven Publishers, 1998

-Fozza, C. „Îndrumător pentru corectarea deficienţelor fizice la şcolari”, Ed. I.E.F.S.,Bucureşti, 1977
-Horghidan, V. „Problematica psihomotricităţii”, Ed. Globus, Bucureşti, 2000
-Robănescu, N. „Reeducare neuro-motorie”, Ed. Medicală, Bucureşti, 1992

Fiziokinetoterapeut: Teodorescu Mădălina-Ionela